Fri. Jun 21st, 2024

Nasa Racheta Spre Marte Un nou tip de rachetă ar putea străbate distanța până la Marte în doar 45 de zile

Nasa Racheta Spre Marte Un nou tip de rachetă ar putea străbate distanța până la Marte
Nasa Racheta Spre Marte Un nou tip de rachetă ar putea străbate distanța până la Marte

Nasa Racheta Spre Marte Un nou tip de rachetă NASA ar putea străbate distanța până la Marte în doar 45 de zile ● Adevărata amploare a încălzirii globale ne-a fost ascunsă până acum ● Neoliticii nu erau chiar niște drăguți

Nasa Racheta Spre Marte Un nou tip de rachetă ar putea străbate distanța până la Marte
Nasa Racheta Spre Marte Un nou tip de rachetă ar putea străbate distanța până la Marte

Un nou tip de rachetă NASA ar putea străbate distanța până la Marte în doar 45 de zile

Este un fapt cunocut că NASA oferă fonduri unor terțe persoane sau agenții pentru a crea tot felul de prototipuri tehnologice care să fie folosite în viitoarele misiuni spațiale. Este și cazul proiectului de față, cel care a fost propus și inițiat de o echipă de specialiști de la Universitatea din Florida.

Mai exact, NASA a decis relansarea unui program a cărui finanțare fusese oprită în 1973, un program care prevedea crearea unor sisteme de propulsie bazate pe energie nucleară. Iar sistemele astea se bazau, în principiu, pe două concepte: propulsia nuclear termică (NTP) și propulsia nuclear electrică (NEP), ambele fiind deja testate în perioada cursei spațiale din SUA și URSS.

Inovația vine din combinarea celor două concepte folosite separat până acum. Astfel, sistemul bimodal propus de echipa de la Florida, ar putea reduce timpul necesar pentru a străbate distanța de la Terra la Marte, cel puțin în teorie, la doar 45 de zile, față de șase sau nouă luni, atât cât ar dura una cu tehnologia actuală.

Deocamdată, noul tip de rachetă se află doar în primul stadiu al proiectării dar, dat fiind faptul că se bazează pe tehnologii deja testate, rezultatul s-ar puitea să apară mai repede decât ne imaginăm.

Adevărata amploare a încălzirii globale ne-a fost ascunsă până acum

Nu, nu e vorba de vreo ocultă mondială care să ascundă efectele reale ale încălzirii globale ci, pur și simplu, de nisipul deșerturilor, în special cele din Africa și Asia. Cel puțin asta ne explică o echipă de climatologi de la Universitatea din California într-un studiu publicat în Nature Reviews Earth and Environment.

Pe scurt, datele obținute din satelit și prin măsurători efectuate pe sedimente marine sau din calotele glaciare au arătat că nivelul nisipului purtat de vânturi în atmosferă a crescut cu 55% din 1850 încoace. Și? Să fie sănătos, ar putea zice unii! Ei bine, nu e chiar așa.

Nisipul ăsta din atmosferă a avut rolul de a reflecta razele solare și de a răci temperaturile globale cu aproape 8% față de valorile pe care l-ar fi avut în lipsa lui. Cum ar veni, valorile încălzirii temperaturilor globale pe care le avem în prezent nu sunt cele reale. În realitate ar fi ceva mai ridicate.

Dacă nisipul cu pricina va continua să fie ridicat în atmosferă la valorile de până acum rămâne o necunoscută. Dar dacă nu o va face, s-ar putea să ne trezim cu o creștere a temperaturilor cu 1,2 grade Celsius față de perioada perindustrială, iar asta nu e bine deloc.

Neoliticii nu erau chiar niște drăguți

Violența și confruntările sângeroase dintre comunitățile neolitice erau mai des întâlnite decât și-ar fi imaginat cineva, mai ales că imaginea împământenită asupra comunităților umande de acum circa 4.000-8.000 de ani era una a unor grupuri pașnice, care se ocupau cu agricultura, olăritul și alte activități folositoare pentru oameni.

Nu era așa, și asta ne-o spune un studiu recent publicat în PNAS. Studiul cu pricina, realizat de cercetători din Danemarca, Franța, Marea Britanie, Spania, Germania, Suedia șamd. a analizat peste 180 de situri neolitice din țările amintite și, în special, rămășițele umane descoperite acolo.

A reieșit că mai mult de 2.300 de schelete, asta însemnând peste 10% dintre cele analizate, au urme ale unor traumatisme provocate de arme, în special topoare de piatră și săgeți. Ba, în unele cazuri, se poate vorbi de gropi comune care arată eradicarea unor comunități întregi. Iar asta se întâmpla peste tot în Europa.

Ce înțelegem noi de aici și ce învățăm pe ziua de azi? Păi, în primul rând, nu era vreo fericire să trăiești în neolitic. Agricultura o fi adus un surplus de hrană, dar a creat și grave inechități. Iar cei care aveau mai puțin se duceau să ia de la cei care aveau mai mult. Se pare că forța era argumentul forte la negocieri, iar asta a fost regula pentru mii de ani, nu că s-ar fi schimbat prea multe între timp.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Related Post